Teama de produsele din comerț, de multe ori lipsite de transparență, îi face pe pasionații de îngrijire să caute rețete de săpun de casă. Alții preferă să se orienteze spre produse naturale, artizanale, care sunt însă realizate în condiții controlate.  

Există multe diferențe între cele două abordări, iar noi, echipa de săpun natural Déjà Vu, am hotărât să le facem o trecere în revistă. Iată ghidul complet atunci când vrei să folosești numai produse blânde cu pielea ta.  

E mai greu să faci săpun de casă vegan  

Chiar dacă are multe calități deosebite și este natural, săpunul fabricat în casă se bazează în general pe grăsime animală. Acest lucru ar putea să nu fie pe placul persoanelor care urmează un stil de viață vegetarian sau vegan.  

Realizarea produselor de îngrijire din ingrediente 100% vegetale e mai ușoară atunci când preparăm „la rece”. Și, deși acest lucru este realizabil și de un artizan care lucrează pe cont propriu, nu e ideal. Cel mai bine este ca săpunul natural și în întregime vegetal să fie elaborat într-un mediu controlat. O echipă întreagă trebuie să fie în spatele fabricării. De la artizani abili și până la chimiști, procesul este unul mult mai complex și asigură un plus de blândețe cu pielea ta.  

Diferența dintre metoda „la cald” și „la rece” 

Principala diferență între cele două metode este una intuitivă. Săpunurile care se produc „la cald” au la bază grăsimea de origine animală și sunt fierte. În general, nu durează mult să obții astfel de produse.  

Procesul „la rece” este mai lung și mai anevoios. Spre exemplu, săpunul natural Déjà Vu necesită o perioadă de o lună în care să se usuce. Totuși, el vine cu avantajul că naturalețea sa este garantată. La fel și caracterul vegan, care nu este tocmai compatibil cu metoda „la cald”.  

O parte mai puțin plăcută a săpunului preparat la rece este procesul de saponificare. Folosindu-se o bază tare – hidroxid de sodiu în general – apar îngrijorări cu privire la efectul asupra pielii. Însă uscarea îndelungată îndepărtează efectele cu potențial nociv. Mai precis, soda caustică (hidroxidul de sodiu) este folosită în procesul de saponificare, dar apoi se degajă. Astfel, ea nu mai este un element activ în săpunul artizanal, iar produsul poate fi folosit în deplină siguranţă. 

În plus, există rețete care nu folosesc elementul bazic; din păcate, săpunurile rezultate au o durată de viață foarte redusă. Un produs cosmetic preparat la rece, în schimb, va rezista până la un an.